Chat 4:
LOADING...

This post is also available in: Engleză

24/02/2016,
  • ora 14.02 Prima apariție la cuib a uni șoim dunărean.
  • 30/12/2015,
  • ora 16:55 Prima pereche la cuib.
  • ora 15:29. Prima apariție a unui exemplar de șoim dunărean.
  • "Șoimul dunărean, specie miraculoasă, capabilă să stârnească interesul omului timp de sute, chiar mii de ani, este una din cele mai mari specii de șoim din lume. Folosită în trecut de către marii maeștri vânători cu păsări de pradă, adoptată de culturile orientale, această specie a lăsat o tradiție îndelungată și un viu interes care persistă și azi în rândul iubitorilor de păsări. Cu toate acestea, omul a greșit prea mult în fața multor specii de viețuitoare, inclusiv a șoimului dunărean, care acum a devenit o specie amenințată pe plan global. Pasăre de pradă de talie mijlocie, însă de o forță ieșită din comun, șoimul dunărean, pe numele său științific Falco cherrug, prezintă un areal de distribuție larg, pornind din centrul Europei și ajungând până în îndepărtata Asie. În țara noastră a ocupat o poziție bună în trecut, când ornitologi clasici precum D. Lintia menționau prezența acestor șoimi în multe locuri din țară, îndeosebi pe cursul Dunării, de unde a primit și denumirea populară românească. În ziua de azi, șoimii dunăreni au suferit în România un declin atât de pronunțat încât prin anii 2005 - 2010 nu se mai cunoștea nici măcar un cuib în toată țara. Eforturile ornitologilor din ultimii ani au condus la îmbunătățiri semnificative, numărul perechilor care cuibăresc acum la noi în țara îndreptandu-se încet și sigur spre cifra 10. Hrana șoimilor dunăreni constă în special din rozătoare (popândăi și șoareci) și păsări de talie mică sau medie, pe care le vânează printr-o urmărire spectaculoasă, provocatoare de senzații extreme în orice binoclu. Depun de obicei 3-5 ouă iarna târziu spre începutul primăverii, în funcție de condițiile de temperatură și hrană, pe care femela le incubează în marea parte a timpului (făcând schimb cu masculul doar când trebuie să se hrănească) pe o perioadă de cca. 30 de zile. După aceea, masculul vânează și aduce hrana femelei și puilor, iar femela hrănește cu grija puii. Când puii sunt deja mărișori, ambii părinți vânează și asigură hrana întregii familii. Până la vârsta de 42-47 de zile, juvenilii își vor antrena musculatura bătând din aripi și ținându-se cu ghearele de marginea cuibului. După ce musculatura va fi suficient de puternică, ei vor efectua primele zboruri, în special în urmărirea părinților pentru a primi hrana. După încă 30-45 de zile, vor deveni independenți. Adulții sunt de obicei rezidenți, păstrându-și teritoriul pe tot parcursul anului, în schimb unii dintre juvenilii abia zburați din cuib sunt capabili de mii de kilometri parcurși în doar câteva zile pentru ca, la un moment dat, să poposească într-un oarecare loc cu hrană abundentă din Ucraina, Kazahstan, Rusia sau chiar țări africane de exemplu, spre nedumerirea ornitologilor. Montarea unor emițătoare satelitare dotate cu GPS au arătat niște mișcări fabuloase pe care acești zburători neîntrecuți le pot efectua. În România, șoimii dunăreni cuibăresc în zonele de câmpie din vestul țării și în Dobrogea. În sudul țării nu au fost efectuate ample căutări, însă este posibil să mai existe și acolo unele perechi." Luca Dehelean/ www.lucadehelean.ro.
    Acesta este unul dintre cele 34 de cuiburi artificiale montate de Enel Distribuție Banat în perioada 2012-2014, prin proiectul Life+ de conservare a şoimului dunărean, proiect dezvoltat în colaborare cu Asociația Grupul Milvus. Cuibul se află în Câmpia de Vest.
    Camera a fost instalată în data de 28 mai 2015 cu ajutorul specialiștilor Enel. Locația cuibul a fost indicată de membrii grupului Milvus. Aceștia, împreună cu Enel Distribuție Banat, au desfășurat în perioada 2012-2014, proiectul Life+ de conservare a şoimului dunărean.