O observasem din șosea, iar iureșul automobilelor nu părea să-i deranjeze prânzul. Știam însă că oprirea mașinii în dreptul ei ar fi alungat-o în pădure și, cum părea prea ocupată cu înfulecatul, n-am voit să-i stric bucuria. Totuși lumina era bună și-n verdele fără cusur al pajiștii blana roșcatei contrasta ispititor. Am oprit după prima curbă. Ochisem din mers și soluția: un trup de arboret, prelungindu-se-n poiană ca o pană, avea să-mi adăpostească furișarea.
Printre ramurile molizilor am văzut-o iar. Liniștită, părea să-și fi încheiat masa.

29. IN URMA VANATORULUI1
foto: Nicolae Dărămuș

Cum focala mică nu-mi oferea detalii, din lizieră am chemat-o chițcăind. Nădăjduiam că nu va rezista. Care vulpe refuză un șoricel la desert?… S-a uitat în direcția mea, dar nu s-a mișcat. Mare mirare! Am încercat iar, dar tot degeaba. Abia atunci am privit-o atent.

29. IN URMA VANATORULUI2
foto: Nicolae Dărămuș

Sesizasem ”defectul”, însă furat de tertipurile cinegetice, nu-l judecasem: linia spatelui cumetrei se frângea nefiresc îndărătul umerilor. Aveam dinaintea ochilor o vulpe cam… scurta, care își cunoștea puterile. Și o bănuială mi-a-ncolțit. M-am mișcat încât să mă vadă, iar ea, în loc s-o zbughească spre codru, a prins să se târască anevoie. Pășea numai cu dinaintea, în vreme ce trupul, chircit și neputincios, trăgea după el povara labelor dinapoi și a cozii. Pe sfârșitul iernii din urmă, focul unui vânător nepriceput i se oprise în spinare…
Urmaseră anotimpurile soarelui și cu tot chinul se descurcase: aici o gâză, dincolo o broască, ba și câte-un fruct sălbatic îi fuseseră hrana. Din când în când și cadavrul altei sălbăticiuni, că pădurea are morțile ei, neștiute. Da… Vara mai era cum era. Apropiata iarnă avea să-i fie însă cea de pe urmă.

29. IN URMA VANATORULUI3
foto: Nicolae Dărămuș

20 martie 2016

Nicolae R. Dărămuș

6 Comments

      • Nicolae R. Daramus

        Mi s-a intamplat ca unii purtatori de arma sa se „reseteze” dupa astfel de intamplari puse pe hartie. „Pedeapsa” de a se vedea nu e putin lucru, Daca tot ai adus vorba de iertare…

    • Radu Humor

      Unii nu iubesc şi nu vorbesc atât de frumos ( şi duios !) nici despre oameni !
      Să fie, pentru că nu merită ?! 😉

    • Gelu

      Sunt deja destul de multi oameni (mai multi poate decat ne-am astepta) care merita si iubire si vorbe frumoase cu prisosinta.
      Cat priveste nebunia si lacomia celorlalti…meriat compasiune.

    • Gelu

      Nicu,
      Nu stiu cum le descoperi. Sarmana vulpe…sau vulpoi…
      Desi nu e musai sa fi fost vanator; puteau fi si alte accidente.

      • Nicolae R. Daramus

        Dragul meu, am vazut din nefericire atatea vulpi „alicite”, fireste, neurmarite – pentru a li se scurta chinul („Ca-i numai o vulpe, da-o-n…”) – incat nesansa ca vinovatul sa fi fost un vanator este foarte mare.

Leave a Comment

Twitter

Wildlife Romania | Sistarea Totală a Vânării Ursului Brun

@https://twitter.com/wildliferomania

  • 9 Months Ago

Help wanted. Vote for Cristian's chance on a #Birding trip of a lifetime! Please vote, please RT

@https://twitter.com/wildliferomania

  • 11 Months Ago

Wildlife Romania | Fără să strângă, așteptând iarna

@https://twitter.com/wildliferomania

  • 11 Months Ago