Adevărate santinele ale liniștii, răsărind ici și colo, hribii ne încurcaseră mersul. Ranițele atârnau greu, când valul unui muget ne-a învăluit. Abia atunci mi-am amintit de aparatul foto: eram ” la cerbi”… Un trosnet de uscături l... Citește
Am tras pe dreapta de îndată ce i-am depășit și, bucuros de ”vedenie”, am coborât pe când însoțitorul meu bombănea : ”Până când ne vor mai încurca ăștia pe șosele?… ” foto: Nicolae Dărămuș Cei trei însă aveau timpR... Citește
Îl văzusem încercând florile. Și, pe măsură ce eu scurtam dinstanța, el o refăcea… Zborul nu-i totuna cu mersul pe jos… Mai ales când pășești grijuliu, să nu strici pajiștea. Ajuns pe gard s-a oprit. Părea să mă aștepte... Citește
Sunt nevoit să rog a fi crezut pe cuvânt. Unul ca Jung m-ar crede, însă mi-ar vorbi despre sincronicitate. Cum eu prefer altă explicație, am să povestesc doar cum a fost. Adică, adevărul gol-goluț. Tocmai renunțasem la pescuit. Prinsesem câ... Citește
Fericirea serii începuse cu gustul durabil al unei căni de ceai. O datoram unui vechi prieten. Bătrâna colibă răsărită-n cale, jocul flăcărilor, ceaunul în care fierbeau lujerii de zmeură și poveștile noastre – unele ruginite, dar vii R... Citește
Sunt întâmplări care-și cer rostirea doar în gând, prin cuvinte pe săturate, așa cum , aparent, se învălmășesc în emoțiile pure; când de fapt nu sunt învălmășiri, ci tăceri limpezi și tari, născute din ordinea celestă. Pe buze ajung... Citește
Când am coborât la pârâu m-au cuprins în dansul lor: o dezlănțuire a vieții de nerefuzat: pe cât de discretă, pe atât de tulburătoare. Crezusem că sunt singur. Îmi auzisem doar pașii până atunci, într-o liniște deplină. Prelingându-... Citește
Piciorul mi se hărnicise pe frână de îndată ce l-am zărit. Mașinile localnicilor însă treceau gonind pe lângă el, semn că stăpânii lor erau obișnuiți cu minunea. foto: Nicolae Dărărmuș Privit de la distanță, atrăgea prin vigoarea bl... Citește
