”Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,/ Se plimba o coțofană/ Când în sus și când în jos”- zice George Topârceanu. Cine nu-i cunoaște versurile?…

17. CA-N FABULA1
foto: Nicolae Dărămuș

Mi le-am amintit când am văzut țarca mișunând pe lângă vierul acela imens. Grăsanul se scărpina temeinic, frecându-se de gard, mai-mai să-l doboare. Acum, după întâmplare, cred că neastâmpărata i-a înțeles necazul: ”musafirii” nedoriți din blană. Drept care, nu mi-a lăsat vreme pentru rememorări literare, pregătindu-și „atelierul”. Avea treabă… Poate că, în limba firelor, chiar îi fusese cerut ajutorul.
Când am dus aparatul la ochi, pasărea decolase, iar la a doua declanșare era confortabil instalată pe spinarea patrupedului, ciugulindu-l. Toată lumea părea mulțumită, drept care plimbarea a durat câteva minute, ” când în sus și când în jos”.

17. CA-N FABULA2
foto: Nicolae Dărămuș

Gardul devenise inutil…

13 februarie 2016

This post is also available in: Romanian

Nicolae R. Dărămuș

Leave a Comment